Asezare geografica

Municipiul Târnaveni, important centru industrial din zona centrala a tarii, se situeaza pe culoarul Târnavei Mici, într-un sector de usoara largire a acestuia, bine evidentiat fata de îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Custelnic .
Întretaiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordica si meridianul 24° 18’ longitudine estica, orasul Târnaveni este asezat în plina zona a Podisului Târnavelor. Având în vedere specificul Vaii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versantii mai abrupti în nord (500 m ) si mai putin abrupti spre sud (300 m), relevând o arie de convergenta alungita spre est si vest în lungul Târnavei, si mai putin în nord si sud, în lungul drumului national (D.N.14.A).
Orasul se întinde pe dealurile de la nord si de la sud, cât si pe lunca Târnavei, care uneori se dezvolta în largime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu, Hangasul, Spinul Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi agricole, iar pantele mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila sarmatiana, luturi de coasta si terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei materialelor de constructii. În sud, dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri, utilizate pentru culturile agricole. Cea mai de seama bogatie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploateaza in câmpurile de sonde de la Deleni.
Situat în aceasta pozitie geografica, orasul beneficiaza de potentialul economic al ambelor trepte de relief. Lunca alcatuieste un domeniu legumicol, ale carei produse sunt atrase pe piata orasului. În aceeasi masura, dealurile, cu produsele agricole, iar mai ales cu rezervele lor de argila si gaz metan, contribuie din plin la întretinerea industriei orasului si a vietii urbane.
La dezvoltarea orasului a contribuit si aprovizionarea cu materii prime de pe aproape întreg teritoriul tarii si chiar de peste hotare.
Aceasta mare concentrare de materii prime, necesare in primul rând industriei chimice, reprezinta un element de baza, care, prin intermediul factorului uman, concureaza la evolutia functionala si urbanistica a Târnaveniului, centru polarizator a teritoriului înconjurator.
Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 6039 ha din care 4605 sunt terenuri agricole (teren arabil,pasuni, fânete, vii si livezi), 498 ha - paduri si terenuri forestiere si 1433 ha - teren intravilan ocupat cu constructii, curti si alte destinatii.

Relieful

Aspectul actual al reliefului în zona Târnãveniului, este rezultatul evoluþiei desfãºurate în neogen ºi cuartenar, ca urmare a condiþiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori.
Relieful format pe argile marnoase, cu intercalaþii de nisipuri fine, lutoase, stratificate, cuprinde dealuri joase, ce nu depãºesc 500 m favorabile culturilor cerealiere, dar mai ales plantaþiilor de viþã de vie ºi pomi fructiferi. Aceste dealuri sunt orientate în general pe direcþia est-vest, de o parte ºi de alta a Luncii Târnavei Mici. Punctele cele mai înalte se situeazã în grupa nordicã de dealuri, cuprinse între 480-500m. Dealurile coboarã apoi, spre axa Târnavei Mici pânã la altitudinea de 285m.

Clima

Culoarul Târnavei Mici, în zona Târnãveni, se aflã, ca de altfel întregul bazin al Transilvaniei, sub influenþa maselor de aer din vest ºi nord-vest, ceea ce influenþeazã substanþial trãsãturile componenþilor climatici.
Temperatura medie anualã a oraºului are o valoare mai ridicatã în comparaþie cu alt epãrþi ale podiºului Transilvaniei 9,8° C.
Oraºul Târnãveni primeºte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaþii, cantitatea aceasta oscileazã anual destul de pronunþat. Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat cã precipitaþiile maxime absolute au fost înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie anuala a fost mãsuratã în 1946 de 291 mm.
Numãrul zilelor ploioase oscileazã anual între 110-120, iar a zilelor cu ninsori între 15-20.
Durata medie a stratului de zãpadã este avantajoasã, numãrul anual al zilelor cu strat de zãpadã este de 30-40. Viscolele sunt foarte rare.

Hidrografia

Principalul colector al apelor de suprafaþã din zona Târnãveni este râul Târnava Micã, ce îºi are izvoarele în Munþii Gurghiului, sub vârful Saca (1774m). Media multianualã a debitului la Târnãveni este de 8,87m.c./sec. Debite foarte mari au fost înregistrate în anii 1970-1975 când s-au înregistrat inundaþii catastrofale, acoprind întreaga albie minora ºi producând mari dezastre la unitãþile industriale ºi la aºezãrile omeneºti. Capacitatea medie de transport a albiei minore este de circa 60mc/sec
Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul oraºului, constituie sursa de apã potabilã.
Izvoarele sãrate de pe Valea Sãratã reprezintã dupã toate analizele efectuate o bazã de tratament antireumatic.